Meseria de “consilier religios”

august 21, 2008 at 4:27 am 11 comentarii

Este foarte vestita pentru asta dna sau dra Lelia Bratu, pe care o vad mereu la DDTV! Dar este o alternativa reala pt. absolventii de religie sau mai bine pt. profesorii de religie care raman fara catedra prin restrangere de activitate, caci trebuie macar ceva experienta in evaluarea problemelor sufletesti!

 

Am adaptat de ceva vreme acest proiect de lege cu privire la meseria de consilier religios, pe care acum il plasez in arhiva, pana acum el figurand la paginile de sub titlu!

EXPUNERE DE MOTIVE 

 având ca obiect necesitatea promovării 

PROIECTULUI DE LEGE

 privind exercitarea profesiei de consilier religios cu drept de liberă practică, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Uniunii Consilierilor Religioşi din România.           

Potrivit prevederilor articolelor 4 (Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni) şi 29 (Libertatea conştiinţei) din Constituţia României, republicată, fiecare cetăţean al României are libertatea de a-şi exprima convingerile religioase, atâta vreme cât acestea nu aduc prejudicii concetăţenilor.           

Mai mult decât atât, poporul român este unul tolerant şi chiar oferă un exemplu întregii lumi prin pluralitatea religioasă de care se bucură, dat fiind şi contextul multietnic în care dăinuieşte de veacuri şi deschiderea internaţională pe care o  promovează.           

Şi cu toate că instituţiile religioase au parte de cea mai mare încredere din partea cetăţenilor ţării, care sunt şi membri ai acestora, ataşamentul poporului faţă de valorile civile şi religioase este extrem de scăzut, fapt remarcat deschis în societatea românească şi, de acum, europeană.           

Acestea reprezintă doar motivaţiile de ordin general pe care le aducem pentru a argumenta necesitatea promovării unei noi profesii în România: aceea de consilier religios.             

Între necesităţile de ordin practic, social, remarcăm faptul că în România fiecărui an, absolvă instituţiile de învăţământ religios universitar acreditate circa 4000 de tineri, dintre care cel mult jumătate au posibilitatea să ocupe un post în domeniu (preoţi, pastori, imami, asistenţi sociali, profesori de religie), restul fiind nevoiţi să plece în străinătate ori să se respecializeze, pierzând astfel ani şi alte resurse, deoarece statul nu le oferă încă o alternativă viabilă.           

Totodată, constatăm şi faptul că, cel puţin în învăţământ, posturile de profesor de religie sunt în restrângere, datorită împuţinării numărului de elevi care frecventează şcolile, ele însele în plin proces de desfiinţare, mai ales în mediul rural.           

De asemenea, nu putem omite problema tot mai stringentă a tuturor conflictelor intrafamiliale, dintre membri aceleiaşi societăţi sau chiar dintre cetăţeni ai diferitelor state ale lumii care sunt suspectate ori chiar dovedite a avea o sorginte religioasă! Consilierul religios şi-ar putea aduce contribuţia – alături de observaţiile din rapoartele cultelor religioase, a consilierilor psihologici, a diriginţilor şcolari, a reprezentanţilor departamentelor de resurse umane şi a serviciilor abilitate în asigurarea securităţii cetăţenilor şi a proprietăţilor României şi, în general, a întregii lumi – în prevenirea unor atare situaţii de criză şi în depistarea eventualilor fanatici religioşi.

Menţionăm că pentru alcătuirea prezentului proiect de lege au fost uzitate drept model legile: 213/2004 (a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică) şi 514/2003 (a profesiei de consilier juridic), iar forma prezentă a fost redactată de Ciprian Dragomir, profesor de Religie la Seminarul Teologic Ortodox „Justin Patriarhul” din Câmpulung Muscel.      

Parlamentul României, Instituţiile Religioase şi Societatea Civilă sunt solicitaţi a consulta şi dezbate prezentul  

Proiect de lege

privind exercitarea profesiei de consilier religios cu drept de liberă practică, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Uniunii Consilierilor Religioşi din România. 

Capitolul I – Dispoziţii generale

Art. 1
Consilierul religios oferă consultanţă religioasă şi reprezentare în domeniu tuturor celor care o solicită şi asigură respectarea dreptului la liberă exprimare a conştiinţei religioase a cetăţenilor României şi a celor ce o tranzitează, în condiţiile în care nu aduc prejudicii morale, fizice şi/sau de imagine celorlalţi cetăţeni români.

Art. 2
(1) Au dreptul să exercite profesia de consilier religios:
a) cetăţenii romani;
b) cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene prin stabilire în România sau în regim de servicii temporare;
c) cetăţenii din alte ţări cu care România are convenţii bilaterale în domeniul cultural şi cultic.
(2) Exercitarea profesiei de consilier religios cu drept de liberă practică se face de către persoanele prevăzute la alin. (1), care au absolvit o instituţie de învăţământ superior de specialitate, cu diploma de licenţă în teologie sau asimilată, obţinută într-o instituţie de învăţământ superior acreditată, din România sau din străinătate, recunoscută sau echivalată, după caz, potrivit legii.

Art. 3
Consilierul religios cu drept de liberă practică se supune, în exercitarea profesiei, prevederilor legislaţiei naţionale, europene şi internaţionale, referitoare la drepturile fundamentale ale omului.Art. 4
(1) Consilierul religios cu drept de liberă practică îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului independenţei profesionale, care îi conferă dreptul de iniţiativă şi decizie în exercitarea actului profesional, cu asumarea deplină a răspunderii pentru calitatea acestuia.
(2) Confidenţialitatea actului de consiliere religioasă este protejata prin lege şi este o obligaţie a oricărui psiholog.
Art. 5
Consilierul religios cu drept de liberă practică desfăşoară următoarele tipuri de activităţi:
a) studiul comportamentului uman şi al fenomenologiei religioase;
b) investigarea şi recomandarea căilor de soluţionare a problemelor religioase;
c) elaborarea şi aplicarea de teste pentru măsurarea caracteristicilor umane religioase, personale şi de grup;
d) testarea implicaţiei şi intenţiilor religioase, prevenirea şi psihoterapia tulburărilor emoţionale şi de personalitate, precum şi a fenomenelor de inadaptare la mediul social şi profesional;
e) interpretarea datelor obţinute şi elaborarea recomandărilor pe care le consideră necesare.
Art. 6
Exercitarea profesiei de consilier religios se desfăşoară:
a) în sectorul privat, în regim salarial, sau independent cu drept de liberă practică, potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi ale altor reglementări şi acte normative în vigoare;
b) în sectorul public, în care consilierii religioşi au, după caz, statutul de funcţionar public, cadru didactic şi alte funcţii, potrivit prevederilor legilor speciale şi regulamentelor sau statutelor instituţiei respective.

 
Capitolul II – Exercitarea profesiei de consilierul religios cu drept de liberă practică Secţiunea 1 – Dobândirea şi exercitarea dreptului de liberă practică
 

Art. 7
(1) Dreptul de liberă practică implică exercitarea activităţilor prevăzute la art. 5 şi asumarea deplină a răspunderii pentru calitatea actului profesional în raport cu beneficiarii serviciilor de consiliere religioasă, cu respectarea reglementărilor specifice în domeniu.
(2) Dreptul de liberă practică se exercita olograf, cu menţionarea în clar a numelui, prenumelui şi a codului personal din Registrul unic al consilierilor religioşi cu drept de liberă practică din România, concomitent cu aplicarea parafei proprii.

Art. 8
(1) Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) dobândesc atestatul de liberă practică în condiţiile prezentei legi. Dobândirea atestatului atrage înscrierea în Registrul unic al consilierilor religioşi cu drept de liberă practică din România.
(2) Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c), atestate drept consilieri religioşi de autorităţile competente din statele menţionate, dobândesc dreptul de liberă practică în urma recunoaşterii profesionale, în conformitate cu dispoziţiile legii speciale şi ale normelor internaţionale în domeniu.
(3) Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b), care prestează servicii temporare, au obligaţia de a face o declaraţie referitoare la serviciile prestate, care se depune la Uniunea Consilierilor Religioşi din România, acestea fiind exceptate de la procedura atestării, precum şi de la obligativitatea înscrierii în Registrul unic al consilierul religios cu drept de liberă practică din România sau de la plata unei taxe administrative. În acest caz se aplică o procedură simplificată, care va fi stabilită prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Art. 9
Atestatul de liberă practică se eliberează pe baza normelor metodologice de aplicare a prezentei legi şi a stării de sănătate certificate.


Art. 10
În funcţie de competenţa şi experienţa profesională ale solicitantului, se poate acorda una dintre următoarele forme de atestare:
a) atestatul de liberă practică pentru activitate în condiţii de supervizare, pentru consilierii religioşi fără experienţă în domeniul respectiv;
b) atestatul de liberă practică în regim de asociere, pentru consilierii religioşi care lucrează în colective profesionale;
c) atestatul de liberă practică autonomă, pentru psihologii care întrunesc criteriile de competenţă şi experienţă profesională care vor fi stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
 
Art. 12
Controlul şi supravegherea modului de exercitare a profesiei de consilierul religios cu drept de liberă practică se fac în conformitate cu prevederile prezentei legi.  

Secţiunea 2 – Forme de exercitare a profesiei de consilierul religios cu drept de liberă practică

Art. 13
(1) Pentru exercitarea profesiei, consilierii religioşi cu drept de liberă practică pot înfiinţa, la alegere, potrivit legii, cabinete individuale, cabinete asociate, societăţi civile profesionale sau îşi pot desfăşura activitatea în temeiul unor contracte de muncă, potrivit legii.
(2) Indiferent de forma de exercitare a profesiei, consilierii religioşi cu drept de liberă practică pot angaja salariaţi, în condiţiile legii.

Art. 14
(1) Cabinetele individuale de consiliere religioasă, constituite potrivit legii, se declara la Uniunea Consilierilor Religioşi din România. Raporturile contractuale se stabilesc între consilierul religios cu drept de liberă practică şi beneficiarul serviciilor oferite de acesta.
(2) Cabinetele individuale se pot asocia prin contract şi se declară la Uniunea Consilierilor Religioşi din România.
(3) Formele şi modalităţile de exercitare a profesiei, declarate la Uniunea Consilierilor Religioşi din România, sunt înregistrate în mod obligatoriu în Registrul unic al consilierilor religioşi cu drept de liberă practică din România.

Art. 15
(1) Societăţile civile profesionale se constituie, în condiţiile legii, prin contract de societate civila încheiat între 2 sau mai mulţi consilieri religioşi cu drept de liberă practică, şi sunt declarate la Uniunea Consilierilor Religioşi din România.
(2) Raporturile contractuale se nasc între beneficiar şi societatea civilă profesională, indiferent care dintre consilierii religioşi cu drept de liberă practică asociaţi îndeplineşte serviciul profesional.
(3) În cadrul societăţilor civile profesionale patrimoniul este comun şi aparţine asociaţiilor în cotele-parţi stabilite prin contractul de societate civilă.

 

 

 

Secţiunea 3 – Drepturile şi obligaţiile consilierilor religioşi cu drept de liberă practică

 

 

Art. 16
Consilierul religios cu drept de liberă practică are următoarele drepturi:
a) să desfăşoare activităţile prevăzute la art. 5, în conformitate cu tipul de atestat deţinut;
b) să obţină pentru serviciile prestate un onorariu sau salariu negociat în mod liber cu beneficiarul.

Art. 17
Consilierul religios cu drept de liberă practică are următoarele obligaţii:
a) să cunoască şi să respecte reglementările legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de consilierul religios cu drept de liberă practică;
b) să se conformeze şi să respecte Codul deontologic al profesiei de consilierul religios cu drept de liberă practică;
c) să exercite dreptul de liberă practică în limitele stabilite prin tipul de atestat deţinut;
d) să se preocupe de perfecţionarea calificării profesionale;
e) să îşi asume întreaga responsabilitate profesională faţă de beneficiar, manifestând conştiinciozitate şi probitate profesională;
f) să servească interesele beneficiarului în acord cu interesul public şi cu exigentele profesionale.  

Secţiunea 4 – Suspendarea şi încetarea dreptului de liberă practică. Radierea din Registrul unic al consilierilor religioşi cu drept de liberă practică din România  
Art. 18
Dreptul de liberă practică se suspenda:
a) temporar, la cererea persoanei înscrise;
b) după 6 luni de neplată, fără justificare, a cotizaţiei anuale către Uniunea Consilierilor Religioşi din România, până la achitarea ei integrală;
c) cu titlu de sancţiune disciplinară, pe toată durata sancţiunii;
d) pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă.

Art. 19
(1) Dreptul de libera practică încetează:
a) prin renunţarea în scris la exerciţiul dreptului de liberă practică;
b) dacă persoana înscrisă a fost condamnată pentru o faptă prevăzută de lege, în legătură cu exercitarea dreptului de liberă practică, sau dacă i s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a exercita profesia printr-o hotărâre judecătoreasca definitivă.
(2) Încetarea dreptului de liberă practică atrage radierea din Registrul unic al consilierilor religioşi cu drept de liberă practică din România.

Secţiunea 5 – Interdicţii şi incompatibilităţiîn exercitarea profesiei de consilierul religios cu drept de liberă practică
Art. 20
Nu poate exercita consilier religios cu drept de liberă practică:
a) consilierul religios care a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii în împrejurări legate de exercitarea profesiei de consilier religios şi pentru care nu a intervenit reabilitarea;
b) consilierul religios căruia i s-a interzis dreptul de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească;
c) consilierul religios căruia i s-a suspendat temporar avizul de exercitare a profesiei, ca sancţiune disciplinară, pe durata suspendării.

Art. 21
Exercitarea profesiei de consilier religios cu drept de liberă practică este incompatibilă cu:
a) desfăşurarea oricărei activităţi de natură a aduce atingere demnităţii profesionale sau moralei religiei căreia îi aparţine;
b) starea de sănătate necorespunzătoare, certificată de comisia de expertiză medicală şi recuperare a capacitaţii de muncă, potrivit legii;
c) folosirea cu bună ştiinţă a cunoştinţelor sau metodelor profesionale în defavoarea persoanei sau în scop ilegal.

Art. 22
Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) trebuie să facă dovada că nu se află într-o situaţie definită la art. 20 şi 21, prin documente provenite de la autorităţile competente din ţările respective.  
Capitolul III – Uniunea Consilierilor Religioşi din România Secţiunea 1 – Organizare şi atribuţii
Art. 23
(1) Uniunea Consilierilor Religioşi din România, prescurtată U.C.R.R. şi denumită în continuare Uniune, este o organizaţie profesională, cu personalitate juridică, de drept privat, apolitică, autonomă şi independentă, de interes public, cu patrimoniu şi buget proprii. Uniunea are rolul de a reprezenta şi de a ocroti la nivel naţional şi internaţional interesele profesiei de consilier religios cu drept de liberă practică.
(2) Uniunea are sediul central în municipiul Bucureşti.
(3) Uniunea se constituie din totalitatea consilierilor religioşi cu drept de liberă practică din România.
(4) Consilierii religioşi cu drept de liberă practică au dreptul, fără nici o îngrădire, să adere la alte forme de asociere profesională.
(5) Uniunea are obligaţia de a publica anual Registrul unic al consilierilor religioşi cu drept de liberă practică din România.
Art. 24
Atribuţiile Uniunii sunt următoarele:
a) asigură respectarea cadrului organizatoric pentru exercitarea profesiei de consilier religios cu drept de liberă practică în condiţiile prezentei legi;
b) instituie standarde de calitate a serviciilor de consiliere religioasă;
c) instituie un cadru de promovare şi de dezvoltare a competenţei profesionale;
d) instituie şi promovează norme deontologice în exercitarea profesiei de consilier religios cu drept de liberă practică;
e) reprezintă interesele membrilor săi în faţa autorităţilor publice şi administrative, precum şi in organismele profesionale internaţionale;
f) atestă dreptul de liberă practică al consilierilor religioşi, paralel cu gestionarea Registrul unic al consilierilor religioşi cu drept de liberă practică din România.

 
 Secţiunea 2 – Forurile de conducere
 

Art. 25
(1) Forurile de conducere ale Uniunii sunt:
a) Adunarea naţională;
b) Consiliul Uniunii;
c) Comitetul director;
d) preşedintele Uniunii.
(2) Alegerea forurilor de conducere ale Uniunii se face numai prin vot deschis.
(3) Persoanele alese în forurile de conducere exercită un mandat de 4 ani şi nu mai mult de doua ori.
(4) Forurile de conducere colectivă iau hotărâri prin vot deschis.

Art. 26
(1) Adunarea naţională este constituită din reprezentanţii membrilor Uniunii, pe baza unei norme de reprezentare, proporţional cu numărul membrilor din fiecare filială.
(2) Adunarea naţională se întruneşte, de regulă, o data la 2 ani. Ea se poate întruni în sesiune extraordinară la solicitarea majorităţii membrilor Consiliului Uniunii.
(3) Convocarea Adunării naţionale se face prin mass-media, cu cel puţin 3 luni înainte de data fixată.
(4) Adunarea naţională este precedată de convenţii teritoriale, care aprobă reprezentanţii în conformitate cu norma de reprezentare.
(5) Adunarea naţională este legal constituită în prezenţa a trei sferturi din numărul reprezentanţilor delegaţi. Dacă la prima convocare condiţia de cvorum nu este îndeplinită, Comitetul director stabileşte o nouă dată, nu mai devreme de 15 zile calendaristice. În această situaţie, Adunarea naţională este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor delegaţi şi adoptă hotărâri cu unanimitatea membrilor prezenţi.

Art. 27
Adunarea naţională are următoarele atribuţii:
a) aproba Regulamentul de organizare şi funcţionare internă, Codul deontologic al profesiei de consilier religios cu drept de liberă practică, Codul de procedură disciplinară, Normele de avizare a metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă religioasă, precum şi modificările la acestea;
b) alege şi revocă preşedintele Uniunii şi membrii Comitetului director;
c) aprobă raportul de activitate al Consiliului Uniunii şi alte documente.Art. 28
Consiliul Uniunii este constituit din preşedintele Uniunii, care este şi preşedinte al Consiliului Uniunii, membrii Comitetului director şi preşedinţii filialelor teritoriale.
Art. 29
(1) Consiliul Uniunii se întruneşte în două sesiuni anuale, primăvara şi toamna, la convocarea preşedintelui Uniunii.
(2) Consiliul Uniunii se poate întruni şi în mod excepţional, la solicitarea majorităţii membrilor săi.
Art. 30
Atribuţiile Consiliului Uniunii sunt următoarele:
a) stabileşte liniile directoare în legătură cu problemele fundamentale ale profesiei de consilier religios cu drept de liberă practică şi ale activităţii Uniunii;
b) analizează şi aprobă raportul de activitate al Comitetului director;
c) aprobă cotizaţia anuală şi nivelul taxelor necesare acoperirii costurilor de atestare şi a altor servicii prestate;
d) aprobă structurile administrative ale Comitetului director, înfiinţarea de noi comisii sau restructurarea celor existente;
e) aprobă raportul de audit financiar, efectuat de o firmă independentă;
f) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Uniunii, bilanţul Uniunii şi descarcă Comitetul director de gestiunea fondurilor.

Art. 31
Comitetul director este constituit din preşedintele Uniunii, care deţine şi calitatea de preşedinte al Comitetului director, preşedinţii comisiilor prevăzute la art. 35 şi membrii acestora.

Art. 32
Înlocuitorul de drept al preşedintelui Comitetului director, în caz de indisponibilitate, este preşedintele Comisiei de deontologie şi disciplină sau alt preşedinte de comisie, desemnat de Comitetul director prin vot direct.

Art. 33
Comitetul director are următoarele atribuţii:
a) eliberează atestatul de consilier religios cu drept de liberă practică;
b) eliberează avizul pentru metodele şi tehnicile de evaluare şi asistenţă religioasă, precum şi modul de utilizare a acestora;
c) propune instituţiilor abilitate cursuri şi alte forme de formare permanentă în domeniul religiei, psihologiei, sociologiei şi pedagogiei, în conformitate cu prevederile legale;
d) elaborează Regulamentul de organizare şi funcţionare internă;
e) elaborează Codul deontologic al profesiei de consilier religios cu drept de liberă practică;
f) elaborează, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi cu Secretariatul de Stat pentru Culte, normele metodologice de aplicare a prezentei legi;
g) elaborează Codul de procedură disciplinară şi urmăreşte aplicarea acestuia;
h) elaborează Normele de avizare a metodelor şi tehnicilor de evaluare şi consiliere religioasă;
i) întocmeşte, reactualizează şi face public Registrul unic al consilierilor religioşi cu drept de liberă practică din România;
j) mediază litigiile dintre consilierii religioşi cu drept de liberă practică, dintre aceştia şi beneficiarii serviciilor de consiliere religioasă, precum şi dintre consilierii religioşi şi angajatorii acestora, în probleme legate de exercitarea profesiei de consilier religios cu drept de liberă practică;
k) sesizează organele în drept în cazurile de exercitare ilicită a profesiei de consilier religios cu drept de liberă practică;
l) propune nivelul taxelor pentru serviciile prestate, precum şi al cotizaţiei anuale.

Art. 34
Comitetul director funcţionează prin şedinţe în plen şi pe comisii, ale căror competenţe şi periodicitate sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare internă.

Art. 35
(1) În cadrul Comitetului director funcţionează următoarele comisii:
a) comisia aplicativă de psihoterapie ortodoxă (religoterapie);
b) Comisia metodologică;
c) Comisia de deontologie si disciplină.
(2) Comisiile prevăzute la alin. (1) sunt structuri organizatorice de specialitate ale căror atribuţii sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare internă.
(3) În funcţie de necesităţi, se pot înfiinţa, desfiinţa sau restructura comisiile existente.

Art. 36
Comisiile au următoarele atribuţii:
a) Comisia aplicativă desfăşoară procedurile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi şi propun Comitetului director eliberarea atestatului în domeniul de specializare corespunzător;
b) Comisia metodologică avizează metodele şi tehnicile de consiliere religioasă în conformitate cu Normele de avizare a metodelor şi tehnicilor de evaluare şi consiliere religioasă;
c) Comisia de deontologie şi disciplină urmăreşte respectarea Codului deontologic al profesiei de consilier religios cu drept de liberă practică, judecă abaterile de la prevederile acestuia şi aplică sancţiuni, conform prezentei legi.

Art. 37
Fiecare comisie este condusă de un birou constituit din preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi dispune de un secretariat tehnic.

Art. 38
Comisiile elaborează norme şi proceduri de control şi supervizare profesională în domeniile proprii, aprobate de către Consiliul Uniunii, asigurând pregătirea persoanelor cu atribuţii de control.

Art. 39
Membrii Comitetului director şi ai conducerii filialelor teritoriale au dreptul la decontarea cheltuielilor de deplasare legate de îndeplinirea atribuţiilor specifice.


Art. 40
Preşedintele Uniunii şi preşedinţii comisiilor prevăzute la art. 35 asigură conducerea operativă a Uniunii.
 
Secţiunea 3 – Filialele teritoriale ale Uniunii

Art. 42
(1) Uniunea are filiale teritoriale, la nivel de municipiu.
(2) Dacă într-un municipiu există mai puţin de 10 consilieri religioşi cu drept de liberă practică, se vor putea înfiinţa filiale teritoriale prin asocierea consilierilor religioşi din municipiile aceluiaşi judeţ.

Art. 43
Forurile de conducere ale filialelor teritoriale sunt:
a) comunitatea filialei;
b) comitetul filialei;
c) preşedintele filialei.

Art. 44
Comunitatea filialei reprezintă forul de dezbatere al membrilor Uniunii, cu domiciliul în zona respectivă, şi are următoarele atribuţii:
a) dezbate problemele specifice ale practicii profesionale curente;
b) aprobă raportul anual de activitate al comitetului filialei;
c) alege şi revocă preşedintele şi membrii comitetului filialei;
d) alege reprezentanţii pentru Adunarea Naţională;
e) propune candidaţi la funcţia de preşedinte al Uniunii şi de membru al Comitetului director.Art. 45
Comunitatea filialei se întruneşte de două ori pe an, primăvara şi toamna, la convocarea preşedintelui filialei sau la solicitarea majorităţii membrilor filialei.

Art. 46
(1) Comitetul filialei este structura de coordonare la nivel local/teritorial şi se află sub autoritatea Comitetului director.
(2) Comitetul filialei este condus de un preşedinte şi este constituit dintr-un număr impar de membri.

(3) Atribuţiile comitetului filialei:
a) elaborează raportul anual de activitate şi, după aprobarea acestuia de Comunitatea filialei, îl înaintează Comitetului director;
b) informează membrii cu privire la hotărârile Uniunii;
c) poate face propuneri de reprezentare la Adunarea Naţională;
d) poate face propuneri de candidaturi pentru preşedinte şi membrii Comitetului director;
e) controlează activitatea profesională a membrilor Uniunii din zona filialei respective, pe baza mandatului dat de Comitetul director, şi avizează dosarele consilier religios cu drept de liberă practică propuşi pentru activităţi de control;
f) primeşte dosarele de atestare, verifică de asemenea conformitatea lor şi le transmite Comitetului director.
 

Art. 47
Înlocuitorul de drept al preşedintelui filialei este membrul din Comitetul filialei cu vechimea profesională cea mai mare. 

Secţiunea 4 – Registrul unic al consilierilor religioşi cu drept de liberă practică din România

Art. 48
(1) Registrul unic al consilierilor religioşi cu drept de liberă practică din România cuprinde lista consilierilor religioşi cu drept de liberă practică, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(2) Registrul este un document public, fiind pus la dispoziţia beneficiarilor serviciilor de consiliere religioasă, cu scopul de a certifica dreptul de liberă practică şi domeniile de competenţă ale membrilor Uniunii.
(3) Comitetul director are obligaţia să asigure publicitatea Registrului unic al consilierilor religioşi cu drept de liberă practică din România şi actualizarea permanentă a acestuia..
 

Capitolul IV – Finanţarea activităţii Uniunii

Art. 49
Sursele de finanţare ale Uniunii sunt următoarele:
a) cotizaţii;
b) taxe;
c) donaţii şi sponsorizări din partea unor persoane fizice şi juridice;
d) varii programe de finanţare ale unor instituţii interne sau internaţionale, de stat ori private, precum şi alte surse, conform legilor în vigoare.

Art. 50
Repartizarea bugetului pentru Comitetul director şi Comitetele filialelor se aproba de către Consiliul Uniunii.

Art. 51
Fondurile băneşti se utilizează pentru cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, investiţii şi dotări, precum şi pentru alte scopuri aparţinând domeniului specific de activitate.Art. 52
Activitatea financiară se supune controlului organelor în drept.

 
 Capitolul V – Răspunderea disciplinară
 

Art. 53
Comitetul director al Uniunii judecă litigiile şi abaterile deontologice, disciplinare şi profesionale ale consilierilor religioşi, în conformitate cu Codul de procedură disciplinară.

Art. 54
(1) Consilierii religioşi cu drept de liberă practică care încalcă prevederile prezentei legi şi regulamentele specifice privind exercitarea profesiei de consilier religios sau nu respectă Codul deontologic răspund disciplinar în funcţie de gravitatea abaterii, putând fi sancţionaţi cu:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) suspendarea temporară, pe un interval de 6-12 luni, a avizului de exercitare a profesiei;
d) retragerea definitivă a atestatului.
(2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) se comunică în termen de 10 zile inspectoratului teritorial de muncă, precum şi instituţiei sau unităţii cu care consilierul religios sancţionat a încheiat contractul de muncă.

Art. 55
Sancţiunile prevăzute la art. 54 alin. (1) lit. a) şi b) se aplică de către Comisia de deontologie şi disciplină, la propunerea comisiilor de specialitate ale Comitetului director, iar cele menţionate la art. 54 alin. (1) lit. c) şi d), de către Comitetul director, la propunerea Comisiei de deontologie şi disciplină.Art. 56
Sancţiunile prevăzute la art. 54 alin. (1) lit. a) şi b) pot fi contestate la Comitetul director, iar cele menţionate la art. 54 alin. (1) lit. c) şi d), la Consiliul Uniunii.
Art. 57
Răspunderea disciplinară a consilierilor religioşi cu drept de liberă practică atestaţi potrivit prezentei legi nu exclude răspunderea penală, contravenţională, civila sau materială, conform prevederilor legale.
Art. 58
Practicarea profesiei de consilier religios, în condiţii de liberă practică, de către o persoană care nu are aceasta calitate constituie infracţiune şi e pedepseşte conform Codului penal.

 
Capitolul VI – Dispoziţii tranzitorii şi finale
 

Art. 59
Secretariatul de Stat pentru Culte desemnează un comitet de iniţiativă care convoacă Adunarea de constituire a Uniunii, în termen de 1 (o) lună de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 60
Adunarea de constituire a Uniunii alege Comitetul director provizoriu, preşedintele interimar şi desemnează comitete de iniţiativă teritoriale.

Art. 61
Comitetul director ales de Adunarea de constituire a Colegiului elaborează în termen de 2 (două) luni documentele prevăzute la art. 33 lit. d), e), g) şi h) şi, în acelaşi termen, convoacă Adunarea Naţională a Uniunii.Art. 62
Cu 1 (o) lună înaintea Adunării Naţionale, Comitetele filialelor locale/teritoriale ale Uniunii organizează Comuniunile filialelor, care aleg membrii Comitetelor, desemnează reprezentanţii la Adunarea Naţională şi aprobă propunerile pentru funcţiile la nivelul Uniunii.
Art. 63
Adunarea Naţională aprobă documentele de organizare şi funcţionare prevăzute de prezenta lege, alege preşedintele şi membrii Comitetului director, pentru un mandat de 4 ani.
Art. 64
Impunerea de către Uniune a unor restricţii privind amplasarea şi numărul cabinetelor de consiliere religioasă de liberă practică este strict interzisă.

Art. 65
Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se aproba prin hotărâre a Guvernului în termen de 30 de zile de la constituirea forurilor de conducere ale Uniunii.

Art. 66
Prezenta lege va intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 
 
 

Art. 41
Preşedintele Uniunii are următoarele atribuţii:
a) reprezintă Uniunea în relaţiile cu alte organizaţii şi instituţii din ţară şi din străinătate;
b) încheie convenţii şi contracte în numele Uniunii, cu aprobarea Comitetului director;
c) convoacă şi conduce şedinţele Comitetului director, Consiliului Uniunii şi Adunării Naţionale;
d) ordonanţează cheltuielile bugetare ale Comitetului director. 
 

Art. 11
Atestatele prevăzute la art. 10 lit. a) si b) pot fi revizuite, la cerere, după minimum un an.

 

 

About these ads

Entry filed under: preotie, scolare. Tags: .

Esti ortodox si faci fotografii? Mica arhiva duhovniceasca (4)

11 comentarii Add your own

  • 1. Eliana Corina  |  august 31, 2008 la 6:44 pm

    Am descoperit aceasta femeie deosebita, butonand la intamplare canalele tv.De ce ar fi o conditie necesara absolvirea unei institutii teologice,pentru a emite o opinie sau alta din punct de vedere religios? Spiritual se remarca o diferenta calitativa, deoarece
    aceasta doamna Lelia Bratu nu mi s-a parut ca ar abuza de acest har.Sa fii vazator cu duhul presupune, intr-o societate avansata din punct de vedere stiintific, dar aflata pe o panta descendenta spiritual vorbind, mult curaj, aproape un gest nebunesc .Simt multa demnitate in atitudinea acestei doamne.

    Răspunde
    • 2. pr. ciprian  |  decembrie 19, 2008 la 12:42 pm

      Atat cat am vazut-o, adica putin si fragmentar, mi s-a parut si mie ok, pentru ca sfatuieste spre rugaciune, spre spovedanie… Ca sa omitem o opinie ortodoxa trebuie sa fim atestati ortodox ori numai prin indrumarea directa a unui duhovnic, recunoscut publica ca atare, ori ca absolvent al unei institutii aflata sub indrumarea Patriarhiei Ortodoxe locale. In amandoua situatiile s-au inregistrat si cazuri bune (vezi si predicile lui Dan Puric si Danion Vasile), dar si momente delicate, cand le-au scapat unora erezii. De aceea este necesara si o indrumare standard.

      Răspunde
  • 3. dragocip  |  septembrie 1, 2008 la 4:13 pm

    Asa o simt si eu, tot din treacatul telecomandei, desi nu mi se par normale schimbarile dumneaei destul de dese a lookului(pentru ca, nu-i asa, totul conteaza, mai ales naturaletea)!
    Pentru a emite o parere in general este totusi bine sa ai si traire si o pregatire! Nu mai poate fi angajat un pescar drept preot, de ex., doar pt. ca are traire, chiar daca e apreciat! Oricine ar avea pretentia ca stie raspunsurile divine! Si asa sunt multi care afirma asta si pacalesc pe cei mai putin avizati sau prea indarjiti pe unii preoti! Trebuie sa fie legat de un reper! Si acest reper este Biserica Ortodoxa! De aceea persoana trebuie sa aiba acordul Bisericii Ortodoxe pentru propovaduire! Un atestat ca ceea ce spune e ok!
    Avem vestitul caz Petrache Lupu, controversat inca!
    Trebuie sa fim deschisi in cautarea noastra duhovniceasca, dar si precauti; in acelasi timp, chiar Mantuitorul i-a sfatuit pe ucenici sa permita propovaduirea credintei adevarate de catre altii decat ai grupului apostolic (cum ar veni astazi, ai preotilor)! Iar Sfintii Apostoli nu au respins munca de evanghelist a unui anume Apolo, care nu era din ceata lor!
    Daca verificam orice auzim si mai ales ceea ce ni se pare suspect, vom fi linistiti!

    Răspunde
  • 4. manuela  |  decembrie 17, 2008 la 5:29 pm

    Parinte acuma v-am descoperit (adica acum am descoperit blogul, ca de descoperit v-am descoperit mai demult, prin sfintele locasuri ale Campulungului, si apoi la televizor) , ca vroiam sa vad pe la ce ore e emisiunea Convorbiri si am dat exact peste blog. Nu m-as fi gandit ca aveti un blog. Desi daca v-ati aventurat in mass-media, de ce nu si pe un blog? Pentru ca poate si o aventura, (un experiment, cum am auzit mai demult la un specialist in comunicare). De fapt un blog este cam ce vrea autorul sa faca din el (desi, daca ramanem la ideea ca ar fi un experiment, cam lasam hazardul sa decida ce va fi, in cazul ca nu incercam sa gandim foarte bine experimentul), dar este si un mare act de curaj si de responsabilitate, sau ar trebui sa fie, pentru ca ne aflam pe un spatiu public. Am un interes special pentru bloguri in ultimul timp, pentru ca un profesor mi-a pus in carca, cu ceva timp in urma, o tema de dizertatie pe aceasta tema, bloggingul ca forma moderna de comunicare. Da, m-a suparat foarte tare lucrul acesta (mi s-a parut cam neserioasa treaba, la prima auzire, si cam o pierdere de timp), dar imi dau din ce in ce mai mult seama ca e o treaba extrem de serioasa. Odata, la TVRM, chiar l-am auzit pe un profesor de la Spiru Haret spunand ceva de genul: “In ziua de azi, daca nu existi pe Internet, nu existi deloc”. Desigur ca e o exagerare, dar se pare ca poate fi un enunt foarte adevarat, daca privim lucrurile din anumite perspective precis alese, de interes pentru vremurile in care traim. Al doilea lucru care ma intereseaza foarte mult, cu mult inainte de problema blogurilor si bloggingului, este lamurirea aspectelor ce tin de clarificarea si intensificarea vietii si experientei religioase (crestin ortodoxe) si construirea ei acolo unde nu exista (cam asa a definit parintele Staniloae teologia, in articolul “Misiunea studentilor teologi” din Telegraful Roman, 1933, si sigur ca aceasta are legatura si cu misiunea unui viitor preot).
    Acuma, pentru ca am gatit cu introducerea, am sa dau putin si cu barda. Dar dau cu barda asa, pe margini, si nu in moalele calpului, ci pe unde vad niste “excrescente” care nu prea au ce cauta pe contururile preotului Dragomir Ciprian, asa cum apare el in ochii comunitatii religioase din Campulung (si nu numai poate), un preot la locul lui si care isi ia treaba foarte in serios. V-as fi zis sarutmana la inceput, dar nu pot, din cauza ca vad un barbat care e in pijama (cred, ca nici nu imi dau seama din poza exact ce este respectiva imbracaminte), si cu parul valvoi, si nu vad nici un fel de rasa. Am citit undeva, despre un batran si cucernic preot care zicea “Rasa il mantuie pe preot”. Si orisiunde nimeni nu-l vedea pe cucernicul preot altfel decat in rasa, arsita, ger, casa credinciosului, consiliul popular, parintele isi purta crucea. Sa ne reamintim ca blogul este totusi un spatiu public, chiar daca administram informatia in mod privat, si nici aici, la fel ca in emisiune, nu aveti cum sa va disociati de cruce: preotia.

    Eu nu cunosc exact conceptul de preot misionar.Cineva mi l-a definit ca “un preot fara paraohie”. Nu stiu in ce masura este exact acest raspuns, nu m-am documentat inca foarte bine.

    Acum cand am aflat acest blog, l-am rasfoit putin, am vazut ca in marea majoritate subiectele sunt de natura religioasa (de altfel chiar daca faceati un blog de matematica, situatia nu s-ar fi schimbat cu nimic, tot ca preot trebuia s-o faceti). Si normal ca a crescut curiozitatea in mine (mai ales datorita preocuparilor de care vorbeam in introducere). Mi-am pus intrebarea cum ati inceput acest blog, daca l-ati facut cu binecuvantarea cuiva (asta ar insemna totusi si o “monitorizare” sau “indrumare” din partea cuiva). Pentru ca nimic nu poate iesi cu adevarat bun daca nu se face sub ascultare (ne poate chiar duce in diverse deraieri sau lucruri nu tocmai cu efect bun). Am invatat asta in timp. Mai ales cand e vorba de credinta, de preoti, de preotie. Eu, in postura de simplu credincios, nu mi-as face blog pe nici un fel de tema (nici daca-as deveni doctor in stiintele comunicarii sau in orice alt domeniu) fara a cauta s-o fac cu binecuvantare si ascultare, si cu mare-mare disceranamant si grija pentru toate. Pentru ca am vazut, cu ocazia acestor mici cercetari pe care le intreprind, ce se intampla pe bloguri, si cu blogurile (sa nu mai vorbim de televiziune, unde-si dau cu parerea pe diverse teme ce tin de credinta, tot felul de preoti, care veniti sa chiuie cate una despre “badita si omenia” in costum popular, mai baga si cate una, in calitate de preoti – atentie – de reprezentanti ai bisericii, desi nu cred ca i-a trimis nimeni din partea Bisericii sa vorbeasca la televizor in costum popular si sa-i traga si o chiuitura). Nici aceia invitati special ca din partea Bisericii, pe la diverse emisiuni – astologie, divertisment si altele – nu reusesc sa fie convingatori, precisi si clari in cele ce le spun, desi vin frumos, in rasa, dar nici despre acestia nu stiu exact de o fac sub ascultare de la duhovnicii si episcopii lor. Am urmarit inclusiv absolventi de teologie (care nu sunt preoti), care se “sparg in tot felul de figuri si posturi” pe bloguri personale, bloguri carora eu nu le pot vedea roadele cele bune.

    In concluzie, eu personal m-as bucura foarte mult daca as auzi mai multe de la sfintia voastra in sensul celor ce le-am exprimat mai sus.

    Răspunde
    • 5. pr. ciprian  |  decembrie 19, 2008 la 1:12 pm

      Doamne ajuta, draga Manuela!
      Desi nu cred ca realizez acum cine esti exact, ma bucur ca ne intalnim si aici!
      In fotografia de identificare a mea pe blog sunt intr-o reverenda deschisa la culoare, bej, alaturi de sotia Diana si de fiul nostru Serafim, chiar la botezul lui. In zilele foarte calduroase ale verii port reverenda acesta mai deschisa (vezi eventual si articolul tradus de mine despre “Culorile vesmintelor in Biserica Ortodoxa”). O sa ma straduiesc sa caut in arhiva noastra foto si o fotografie in reverenda neagra. Pentru ca aceasta fotografie a fost facuta inauntru am stat fara culion pe cap, dar in principiu il port, pentru ca semnifica supunerea noastra fata de Dumnezeu.
      Cat despre rasa, e o mica problema, pentru ca in zona noastra, dupa cum observi, preotilor nu prea le place sa poarte nici reverenda, iar eu, daca as avea si rasa, cred ca m-ar impusca de-a binelea! Deja sunt pus la zid de mi s-a dus buhul in tot judetul ca prea port reverenda, barba si par mare. Asa ca pe moment, o sa ma abtin macar de la rasa. Preasfintitul mi-a dat binecuvantare doar pentru ceea ce port acum. Rasa e oricum un vesmant neliturgic specific monahilor.
      Cand am inceput acest blog am primit binecuvantare si duhovnicul cerceteaza din cand in cand ceea ce scriu, explicandu-mi ce nu e in regula. Ma bizui mult si pe reactia voastra, a celor care sunteti interesati inclusiv de felul meu de a explica aceeasi invatatura dumnezeiasca din care se hraneste viata noastra.
      Preotul misionar este intr-adevar un preot fara parohie, dar care se afla in subordinea unui preot paroh, a protopopului locului, a unui staret sau chiar a episcopului, pentru a fi trimis in slujire acolo unde este lipsa de preot, fie in concediile pe care si le iau, fie pana se alege/numeste un preot paroh, la hramuri etc.
      Trebuie multa masura, discernamant cum spui si tu, in fiecare afisare a noastra, ca si crestini, darmite ca preoti. Daca am calcat sau o sa calc stramb undeva anume, te rog sa nu ma cruti, ca sa indrept lucrurile cat mai repede.
      Pana la urmatoarea intrevedere, iti doresc sa fi bucuroasa, iar Blandul Prunc, care Se naste spre a veni la patima de dragul nostru, sa ne daruiasca harul nasterii noastre din nou spre slava Sa!

      Răspunde
  • 7. manuela  |  decembrie 22, 2008 la 2:38 pm

    Imi pare tare rau:) pentru confuzia cu imbracamintea; dar precum bine stim, aparentele conteaza:) e mult mai bine sa apara in titlul posturilor un cap de preot, nu toata familia, desi desigur, familia preotului intotdeauna are un loc special in misiunea preotului, si e chiar de dorit sa apara si ea.
    Acuma revenind la poza, asa cum e ea, in formatul acela mic, n-ai fi zis ca e rasa, pare mai curand o camasa, mai ales ca esti tentat sa o judeci in proximitate: un interior, un copilas dezbracatel:) (el desigur are voie).

    Si-acuma, in spirit de gluma, ca sa zica toata lumea ca tara arde si baba se piaptana, sau ii piaptana pe altii (va sa zica in cazul meu), :), si apropo de ce tocmai ati spus: eu nu cunosc treaba asta, cu buhul dus prin Arges, dar (repet, ca o nota vesela), chiar recent vorbeam cu cineva despre emisiunea “Convorbiri duhovnicesti”, si il intrebam cum i se pare. “Dom’le, prea de tot si preotul asta, acuma si-a lasat si parul ala asa de mare…”, mi-a raspuns, printre altele. Atunci eu v-am luat apararea, i-am spus ca sta asa probabil din cauza ca este cret, si am adaugat: “Ce sa faca dom’le in situatia asta, sa-si dea cu gel ca sa-l aseze? Nu se cade unui preot sa-si dea cu gel”.
    Si va mai povestesc inca ceva, tot intr-o nota mai vesela. Am cunoscut mai demult un preot batran, care tinea foarte mult la modul in care se prezinta credinciosii. Cerea sa te porti asa cum trebuie, pe femei le atentiona in mod deosebit. Dar avea o vorba: atunci cand intra la el in biserica vreo fata sau femeie cu parul lung, frumos, nevopsit, obisnuia sa zica: “Uite, parul il ai, ai putea deveni o buna credincioasa”

    Răspunde
  • 8. manuela  |  decembrie 22, 2008 la 2:51 pm

    Imi cer scuze ca am folosit rasa in loc de reverenda, mai sus. Nu sunt obisnuita cu cuvantul asta, e prea…reverentios…
    Dar apropos de par (ca daca tot am inceput subiectul coafuri, macar sa-l ducem pana la capat). Chiar sunt curioasa ce zic sfintele canoane in privinta portului parului la preoti. Stiu ca la calugari se cere sa nu se tunda si sa poarte barba. La preoti stiu de asemenea ca se cere ca ei sa poarte barba si am vazut ca majoritatea poarta totusi barba. Insa in privinta parului nu stiu exact.

    Răspunde
  • 9. PUSTNICUL  |  ianuarie 8, 2010 la 11:03 pm

    Mai oameni buni , Romani si Crestinii din Romania si diaspora.
    Citesc toate comentariile Voastre pe care le scrieti acestei s-au acestui ,,Fenomen” care se numeste – Leila BRATU – si.mi vine sa ma crucesc cind vad si citesc toate bazaconiile si verdeturile pe care le indruga aceasta Domnisoara s-au doamna -BRATU care se crede ca ar vorbi cu Tatal ceresc s-au poate cu vreun Astronaut care umbla printre Galaxiile imaginatiei sale BOLNAVE.
    Sa trecem la demascarea tuturor acestor excrocherii care in fond aduc multe beneficii Televiziunii ziarelor si Revistelor de scandal;
    1 – In primul rind; de vindecat poate sa vindece doar CREATORUL cel care ne-a creat.
    2 – Eu cred in minuni deoarece eu insumi am fost VINDECAT prin Credinta si personal de Domnul si Mintuitorul nostru Isus Hristos – fara nici un alt intermediar lumesc s-au ceresc.
    3 – Toti Oamenii sunt pacatosi si toti au nevoie de vindecare si pocainta, asadar un vas stricat cum poate sa repare s-au sa ,,VINDECE ” un alt vas bolnav.
    4 – Vindecarea vine prin credinta si nu prin intermediari.
    5 – Feritiva de acei oameni care umbla imbracati in – Blana de miel si-n launtru salasuieste un LUP s-au o LUPOAICA care nu doreste altceva decit ca sa va inghita.
    6 – Pentru a va vindeca aveti nevoie de – ISUS HRISTOS – si singele Domnului este indejuns pentru VINDECARE, asadar nu este nevoie de interlocutori, Preoti, Pastori, Sfinti , Ingeri si alte bazaconii care incep cu; ARHi;, s-au Inalt;, s-au SANKTITATE;,
    7 – Asadar plin de Curaj si de credinta – Infatisativa personal in fata DOMNULUI si a-l Mintuitorului Nostru – ISUS Hristos si veti gasi alinare, Mingaiere, Dragoste si VINDECAREA dupa care tinjiti.
    Cit despre fenomenele parnormale s-au Oamenii cu puteri Para s-au Supra – normale acestia vor da socoteala pentru faptele lor daca nu se vor pocaii cu adevarat.
    Eu nu-i judec pentru ca este un DREPT si ADEVARAT JUDECATOR care ne va judeca pe fiecare, inclusiv pe mine pentru toate greselile noastre.
    Cu stima – P U S T N I C U L

    Răspunde
  • 10. EVANGHELISTUL  |  februarie 8, 2010 la 4:59 pm

    BIGAMIE! BIGAMIE! BIGAMIE! si iarasi BIGAMIE!
    -Mai oameni buni si Crestini din ROMANIA si din lume, va scriu ca sa va aduc la cunostiinta domniilor Voastre despre lucruri pe care un ,,cuvios CRESTIN ORTODOX ROMAN nici nu si-ar inchipuii ca se intimpla printre noi:
    Aceasta domnisoara s-au domnita -LEILA BRATU-
    ia sucit mintile la -papagalul de MARCU si i-a distrus casnicia, punindo pe ex. s-au mai pe romaneste spus, pe fosta sotie a-l lui Marcu
    pe ,,TUSE”.
    Ca sa nu incalce nici o porunca a celor de sus leliita BRATU ia pus drept conditie papagalului
    ca nui permite ca so o – aiba – era sa zic, ca sa o incalece pina nu i-a pune POPA patrasiru-n cap, si dargi cititori a-i acestor rinduri, chiar asa so si intimplat, ca in povestiile nescrise ale lui ION CREANGA.
    – Numai ca aici e BUBA la data cind s-au celebrat ceremonia de CUNUNIE D-ul papagal MARCU era casatorit LEGITIM cu Ex. s-au FOSTA.
    PREOTUL CALUGAR de la shitul cu Pricina……..
    nu le-a cerut nici un act justificativ de casatorie s-au de divort, deoarece legea bisericii este aplicabila doar celor de JOS si PROSTIME nu si Fenomenelor de teapa leliitei BRATU si a-l papagalului de MARCU.
    NO aici e INTREBAREA? BISERICA ORTODOXA din ROMANIA caruia i-i port un deosebit RESPECT – incurajeaza BIGAMIA, s-au noi cei mai de la periferie am fi ramas pe dinafara de la unele lucruri, cum si cu ce drept Preotul Calugar de la shitul……….a celebrat cununia acestora incalcind canoanele SFINTEI BISERICI ORTODOXE si LEGISLATIA Statului ROMAN, care interzice cu desavirsire – BIGAMIA -.
    Aceasta Leiliita a avut mincarici in sfintele ei fenomene si l-a impins pe papagal sa comita o faradelege, bigamie, preacurvie si etc.
    Cu stima si respect EVANGHELISTUL

    Răspunde
  • 11. Arnautoiu Adrian  |  septembrie 15, 2013 la 8:08 am

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


august 2008
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul   Sep »
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Rev. “Familia ortodoxa”

Categorii

Ciprian Mihail si Georgiana Diana

Daisypath Anniversary Years PicDaisypath Anniversary Years Ticker

Serafim Stefan

Lilypie - Personal pictureLilypie Second Birthday tickers

Veronica Antonia

<Lilypie - Personal pictureLilypie First Birthday tickers

Ilinca – Paulina

Lilypie - Personal pictureLilypie First Birthday tickers

Calendarul Ortodox


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: