Un alt Parinte Nicolae Tanase!

Octombrie 1, 2008 at 2:21 pm 5 comentarii

Cu greutati, sunt convins, dar iata, ca alt preot de mir reuseste sa realizeze un Centru pentru mame singure si, mai ales, pentru copiii lor: Pr. Valentin Ştefan de la Parohia „Sf. Nicolae” Răleşti, comuna Gogoşaru din Protoieria, Episcopia şi Judeţul Giurgiu!

„In comuna Gogosarul, judetul Giurgiu, un om al lui Dumnezeu, Parintele Valentin se ocupa de mamele cu copii care nu au adapost. Parintele Valentin a creat acolo o tabara asemanatoare celei infiintate de par. Nicolae Tanase la Valea Plopului. De altfel par. Valentin este ucenic al par. Tanase. Parintele Valentin are acum in grija de 30 de copii cu mamele lor. Pentru ca acest asezamant este abia la inceput au nevoie, in afara de bani, si de tot ceea ce este necesar intr-o gospodarie : mobila, covoare, masina de spalat, frigider, aragaz, vesela, etc.etc.
Daca voi, sau cunoscutii vostrii (chiar si in cadrul institutiilor in care lucrati), inlocuiti obiectele mentionate cu altele noi, va rugam ca pe cele vechi sa le daruiti acestor copii necajiti.
Diana Ene 021 233.93.82, 0765.233.644”

Dna Florina Stan ne spune ca a sunat acolo si au nevoie de dulapuri (isi tin hainele pe jos), dar si de bani. Au o factura de 3000 lei noi numai pentru nutret, pe langa factura de electricitate. Le trebuie si lemne si orice banut e binevenit. Nu au niciun venit stabil, traiesc din milostenie.

Contul este: Asociatia Pro Vita Sfantul Brancoveanu Filiala Giurgiu,
cont iban RO39RNCB0145098349640001 deschis la BCR Giurgiu

Informatiile despre centru le-am primit prin forumul Pro Vita, iar despre parohie de pe frumosul site al Episcopiei Giurgiului http://www.episcopiagiurgiului.ro/Index/index.php?dir=Protoierii&page=giurgiu

http://florina250981.skyrock.com/10.html foto cu Schitul „Sf. Nectarie” din Bradet, Arges si altele

Va recomand calduros si articolele lui Dan Camen de pe blogurile www.theologhia.blogspot.com si www.theologhia.wordpress.com desluseste imbarligaturile diavolului prin masonerie si catolicism in Biserica Ortodoxa

Bonus: Parintele Arsenie Boca: Iisus in zeghe http://www.formula-as.ro/2008/822/spiritualitate-39/iisus-in-zeghe-9711

Entry filed under: preotie. Tags: .

Mica arhiva duhovniceasca (10) Părintele Stăniloae – în 5 „capete”

5 comentarii Add your own

  • […] au nevoie. Iar dacă vi se pare complicat, puteţi depune măcar 5 lei în contul de mai sus. Părintelui Valentin îi este tare greu să găsească un bănuţ în plus pentru medicamentele necesare copiilor, […]

    Răspunde
  • 4. mariana  |  Mai 25, 2009 la 10:02 am

    Am fost astazi la Ralesti,sa vad cu ochii mei copiii si mamele luate de Parintele Stefan Valentin sub aripa ocrotitoare a credintei.Am inceput cu sfarsitul…am plecat de acolo dupa doua ore si deja mi-e dor de ei.
    Am primit un mail saptamana trecuta,si am aflat ca in judetul Giurgiu,Com,Gogosari,satul Ralesti exista un preot de tara care ,din prea-plinul inimii daruita de Dumnezeu,s-a gandit sa aiba grija de mame singure cu copii,femei cu probleme.De ce sa nu recunosc,m-a impresionat.Dar m-a impresinat si-atat.Punct.
    Peste doua zile,primesc de la o alta persoana,alt mail,si spune:”cazul e real-ajutati-i cu ce puteti”..”eu am fost acolo cu trei colege de birou”.Si atunci m-am gandit,eu care nu am luat niciodata nici o initiativa referitoare la nimic,eu care alegeam sa stau in ultima banca,asa ca sa nu deranjez pe nimeni,m-am gandit ca trebuie sa merg si eu acolo.
    Pentru ca nu avem masina,am vorbit cu sotul meu care are un coleg cu masina,si am hotarat sa mergem impreuna.Am iesit din Bucuresti si am vazut viata adevarata.
    Natura asta parca e dopata,a innebunit intr-un dans frenetic de verde care iese de dupa toate gardurile,cu crengi de pomi,straturi de zarzavaturi,iarba pana la genunchiul calului,maci-daaa!am vazut maci,orz copt,tarani care pliveau porumbul pe camp-o munca istovitoare,si ei aplecati pe sapaliga,cu batic sau palarie,grijeau de porumbul inalt de doua palme.Am vazut carute trase de cai si magari,un cer de un albastru ireal cu nori pufosi,care pluteau deasupra pomilor de un verde crud ,am vazut crengi incarcate si lasate de cirese,sprijinite cu araci,sa nu se rupa de greutatea fructelor,si nici nu am simtit cand am ajuns de la Bucuresti la Giurgiu.In Giurgiu am intrebat la autogara cum se ajunge in Ralesti,si ne-am luat din nou picioarele la sanatoasa,ca sa zic asa,in aceeasi nota de verde,maci,miros de iarba si de flori,pana m-a trezit din reverie un zgaltait puternic:se terminase soseaua nationala si incepea drumul de tara,pamant cu pietris,se apropia satul.
    Imi venea sa ma dau jos din masina si sa o iau la pas,pe drumul ingust dintre dealuri,sa-mi umplu plamanii cu aerul curat si cu mirosul de padure..parca intrasem in alta lume,nu mai exista orasul cu poluarea lui fonica,psihica si urat mirositoare..mirosea a fan si era liniste,se auzeau pasarele si un cal pastea calm pe marginea drumului.Doamne,pe ce planeta am ajuns??
    Am ajuns la casa Parintelui Stefan,si am gasit-o pe preoteasa…Parintele era la slujba.N-ai crede ca o fata cu silueta de manechin,cu ochii ca cicoarea si cu ochelari de studenta la drept,are ea doi copii si tocmai mulsese vaca,si la 40 de kg ale ei se lupta cu doua bidoane de 5 kg cu lapte ,sa le duca la cele doua case ale asezamantului.Cum ne-a vazut,ne-a invitat in casa,dar noi,satui de cutiile noastre de chibrituri de la bloc,am rugat-o sa mai stam putin afara.Parca eram scapati din puscarie,mie,om in toata firea,imi venea sa ma tavalesc prin iarba,nicidecum sa intru in casa.Pentru mine e mai complicat pana leg o discutie cu necunoscuti,i-am spus ca am venit de la Bucuresti,ca am vorbit cu parintele la telefon,pentru copii…ma balbaiam si simteam ca spun prostii,desi intentia mea era in mintea mea foarte clara:venisem cu de-ale gurii si ceva banuti stransi de la servici,pentru ca sa ajut cu ce pot.Asa cum imi sunase mie ultimul mail.
    Aveam o misiune clara,simpla,:venit,dat,plecat.M-a scos din dificultate si m-a intrebat:”nu vreti sa vedeti copiii?”
    -ba da,i-am raspuns usurata.
    Ne-am urcat in masina cu bidoanele de lapte,cu unul din baieteii ei care incepuse sa planga cand a vazut ca mama lui pleaca,dar care s-a linistit imediat ce s-a vazut in poala ei, in masina.Noi eram usor dezorientati,ca atunci cand mergi in necunoscut.Pe drum,a inceput sa ne povesteasca cum a demarat proiectul:un englez a auzit de proiectul lor si a cumparat o casa,cu bani stransi din donatii.La inceput o casa,ca sa vada daca ei sunt seriosi,daca au de gand sa faca ceva bun pentru copii,sau e doar vorba-n vant.La inceput nu prea i-a luat lumea in serios,nu-i intelegea,si stiti vorba romanului,ca unde mananca doi,mai mananca si-al treilea.Numai ca la ei a fost”unde manaca 4,mai mananca 5-doua mame si trei copii”.Au batut la multe usi,au reusit sa se faca cunoscute intentiile lor bune si lumea a adus -unul o masa,unul un pat-gasiti asta pe blogul lui lorelei.Cand englezul a vazut ca treaba e serioasa,a mai cumparat o casa…Desi sunt casute mici,vechi,au mai multe camere si pentru femeile necajite a fost mana cereasca.Nu am indraznit sa intreb despre povestile lor de viata,ma simteam ca si cum as fi intrat cu cizmele in sufletul lor,mi-a fost de ajuns cand ne-a spus preoteasa ca unele mame au niste povesti de te cutremuri cum a putut un om sa treaca prin asa ceva si sa mai fie intreg.
    Ne-a vorbit despre o bunica care-si creste nepoatele,pentru ca tatal si-a omorat sotia,si statul a vrut sa ia copiii in plasament,dar preotul a convins-o pe bunica ca o sa o ajute cu tot ce poate,numai sa nu trimita copiii.Sau ne-a vorbit despre o alta bunica,care-si ingrijeste nepotul cu handicap-nepotul are 42 de ani…n-am intrebat cati ani are bunica,mi s-a facut pielea de gaina…si pe mine ma enerva ca vecinul bate cuie cand eu dorm…?? m-am simtit atat de deplasat de egoista,ca mi s-a facut rusine in fata lui Dumnezeu.
    Pai noi avem probleme??? sa vedeti acolo….
    Nici n-am simtit cand am ajuns la prima casa.Mi-a amintit de casa in care a trait tatal meu,de casa bunilor mei bunici din Braila.Am oprit masina,un magar pastea calm o iarba atat de verde si frumoasa,
    ca-ti venea s-o mananci!
    Am intrat in curte,si preoteasa ne-a spus:”am cautat o casa sa fie intre oameni,nu pe camp,pentru ca acesti copii sa creasca intre oameni,sa nu fie izolati”O minune blonda se lupta cu o masinuta ,isi impingea picioarele in pamant sa o faca sa inainteze,a ridicat ochii de la joaca ei,a coborat de pe masinuta si a fugit la poalele maica-sii…un baietel de-o schioapa a venit si l-a luat pe sotul meu de mana.
    Asa o reactie te dezarmeaza..s-au strans toti in jurul nostru,si erau bucurosi ,atat de bucurosi,AVEAU MUSAFIRI !!!

    Preoteasa ne-a spus cum ii cheama pe fiecare,…spre rusinea mea,nu mai reusesc sa dau un nume fiecarui chip…Ionel,de 8 luni,dormea in carucior,mama lui parea ca are 14 ani,dar ne-a spus ca mai are trei copiii,si Ionel e cel mai mic..deci nu avea cum sa fie ea atat de mica..si mai erau multe nume neaose romanestiumitru,Nectarie,Nicolae,Georgiana…Am iesit cu ei la masina,si le-am dat ce am adus-ulei,orez,gris,paine,carne,ciocolata,ceai,lam- ai,unt,cascaval,detergent,dar mi-a parut asa de rau ca nu am avut mai multa ciocolata…trebuia sa fi luat si bombonele,sa le fi adus si o jucarie,fructe…meritau mult
    mai mult…
    La a doua casa,alte fetisoare bucuroase…pe poarte scria Casa Doris..unde e mama ta?-o intreaba preoteasa pe o fata mai rasarita,inalta,bruneta,frumoasa..e la munca in sat,eu am grija de astia mici!
    Aici am cunoscut-o pe Sofia-un ghindoc de vreo trei ani,care-si scapase portia de ciocolata pe alee,si o stergea grijulie de praf…asta e portia pe o saptamana,ii spune mama,mai in gluma ,mai in serios…nu vazuse micul accident,si imi spune mie,zambind…”o zapaceste de cap,se urca la cap,ciocolata asta”.
    Buuun.Deci o femeie abuzata din Romania nu e cu nimic mai prejos decat o femeie din SUA,care invata la cursurile de crestere a copilului ca nu face bine zaharul la piticutii nostri dragi.

    Ne-am intors la casa preotului,sa mai stam de vorba,acum ne cunosteam,facuseram poze,ne imprieteniseram,eram „mai de-ai casei”,se sparsese gheata,ca sa zic asa.Abia astept sa ma intorc la ei,vreau sa le invat numele,fetisoare de ingeri nevinovati.Mamele lor muncesc in sat de cate ori are nevoie cineva de ele,dar in sat mai sunt doar 50 de familii,mai mult batrani…sa va zic ca am simtit asa o pace si o liniste cum nu credeam ca mai exista undeva pe lumea asta nebuna?N-am simtit nevoia sa incuiem masina,desi erau lucratori pe turla bisericii..,erau oameni pe ulita..Deci nu numai in Suedia nu se fura de pe strada…A !-am uitat sa va spun,Parintele Stefan renoveaza si biserica.!
    Sa-i ajute Dumnezeu dupa inima lui mare.Eu am sa fac tot ce pot, sa fac cunoscuta povestea ingerilor cu trup de copii din Ralesti,pentru ca poate,cineva care va primi un mail,asa cum am primit si eu,se va duce acolo si va ajuta si el cu ce poate.
    Va dau nr.de telefon al parintelui-0720906635 / 0762656077.Au nevoie de bani si alimente..nu vi s-a intamplat sa aruncati mancarea din frigider,pentru ca s-a stricat?Mie mi se intampla destul de des…asta inseamna ca pot sa pun macar 5 lei deoparte pe saptamana,si o data pe luna sa trimit in contul Asociatiei
    20 de lei.Va spun ca si un leu conteaza…daca-ti lipsesc 20 de bani,nu poti sa iei o paine de 0,80.Deci,si un leu conteaza.Imi spunea preoteasa ca atunci cand un copil iti cere ajutorul,stai de fapt in fata lui Isus care te incearca…nu-i intoarce spatele,pentru ca el nu ti-l intoarce niciodata,ca la el ne rugam fuguta cu totii la necaz.Si-apoi,in primul rand suntem mame.Cum ar fi daca…nici nu-mi vine sa ma gandesc,multumesc lui Dumnezeu ca sunt sanatoasa,ca am familie,servici,ca am copilul mare..am avut sansa sa am o karma buna in aceasta viata,cum ar fi fost sa fiu eu in locul uneia dintre femeile de la Ralesti?Sau in locul vreunuia dintre copii?Cu toate ca,veti vedea in poze,ei sunt fericiti.Poate simt dragostea celor care le intra in curte…se spune ca copii pana in 4 ani au perceptie extrasenzoriala.
    Asociatia deschisa de Parintele Stefan se numeste „Asociatia Pro Vita Sfantul Brancoveanu”cod inregistrare fiscala 23247302,cont IBAN :RO39RNCB 01450 983496 40001 deschis la BCR Giurgiu.Nu stiu cine cui i-a facut un serviciu cu vizita mea de azi…eu simt ca am primit mult mai mult decatam oferit,pentru ca bucuria lor m-a invaluit cu o dragoste calda care m-a apropiat mai mult de Dumnezeu.
    Si daca totusi simtiti ca nu rezonati cu cele ce am scris,mergeti macar la pescuit in Ralesti,pentru ca la intrarea in sat e un lac superb,o gura de rai linistita ,care va asteapta !

    –––––––––––––––––––––––––––
    ← Intamplari adevarate evaluare: 10 (1 evaluare)
    RSS feed Comentarii in toate limbile straine Toate limbile straine (1 comentariu) Română (1 comentariu) Comentarii 1

    pisumic Citat Sterge iulia ramona (2 zile in urma la 20:47)

    Am citit si recitit, povestea o stiam mai dinainte, dar aici ai descris-o foarte bine. Cu lacrimi in ochi iti spun ca nu am cuvinte , ma tot uit la pozele trimise de tine, si la tot ce ai scris aici, si la tot ce mi-ai mai povestit tu, si nu stiu ce sa comentez, ce sa spun, cu ce sa completez. De s-ar trezi „ai mai marii” si ar mai apleca un ochi in jos, cand cineva ii trage de maneca, lumea ar fi schimbata mult.Dar moralitate nu mai exista atunci cand vorbim de avutie, de averi, de cate casa trebuie sa daramam ca sa ne consturim altele noi vile, sau ce masini treb sa ne cumparam pe sosele tocmai bune de facut accidente, nu conteaza ca trebuie sa sufere cativa oameni, daca mie imi va fi bine, sau unde mergem in vacanta grecia sau italia?, si ma simt ca sunt foarte egoista cand ma gandesc ca „vai ce urat arata covorasul asta de bucatarie cumparat acum o luna, si imi fac griji ca treb sa imi cumpar altul nou, „, si exemplele mai pot continua. In Romania,(si in intreaga lume) exista acest gen de cazuri, care iata , desi trag semnale de alarma grave, precum clopotele bisericilor care le auzi de la sute de kilometri, nu le aude nimeni.
    Eu am sa incerc sa fiu si mai buna de azi, mi-am propus ca atunci cand voi merge la cumparaturi sa ma gandesc la ce am eu nevoie, si la ce trebuie altora si sa incerc sa ajut cum pot mai mult acesti copiii. Iar daca in lumea asta sunt mult mai multi care au nevoie, o sa ii ajutam si pe aceia. Pana la urma, moralitatea si constiinta noastra de oameni modesti, nu o sa lasam sa ne scape de sub control.
    Un sfat pentru cei care sunt MARI si TARI: sa aveti voi averi, case , masini, bani, sa aveti albume pline de fotografii din tarile pe unde ati aruncat banii prin magazine ca sa va luati chiloti de sute de euro, eu vreau sa am constiinta linistita!

    Răspunde
    • 5. Oana  |  Septembrie 15, 2009 la 9:25 pm

      BINE CA AM GASIT DATORITA D-VSTRA NR-UL PARINTELUI; POATE POT SA TRIMIT SI EU BANI…

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


Octombrie 2008
L M M M V S D
« Sep   Noi »
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Rev. „Familia ortodoxa”

Categorii

Ciprian Mihail si Georgiana Diana

Daisypath Anniversary Years PicDaisypath Anniversary Years Ticker

Serafim Stefan

Lilypie - Personal pictureLilypie Second Birthday tickers

Veronica Antonia

<Lilypie - Personal pictureLilypie First Birthday tickers

Ilinca – Paulina

Lilypie - Personal pictureLilypie First Birthday tickers

Calendarul Ortodox


%d blogeri au apreciat asta: