Posts filed under ‘liturgice’

Vrei să ajuți la pictarea Sfântului tău pe gardul unei Biserici muscelene?

Am dezvoltat și în Câmpulung Muscel o semenea inițiativă cum vedeți în imaginea de mai sus, la care vă invităm să aderați, cercetând mai întâi site-ul http://bisericafundeni.wordpress.com/2012/07/22/vrei-sa-achiti-pictarea-sfantului-tau-la-biserica/  unde veți găsi mai multe amănunte.

Anunțuri

Iulie 22, 2012 at 8:21 pm 1 comentariu

Sfantul Ciprian al Cartaginei (+258): Despre botezul copiilor foarte mici

Fragment din scrisoarea LXIV: „Ciprian si ceilalti confrati care au fost de fata la Sinod, in numar de saizeci si sase, saluta pe fratele Fidus”, extrasa din cartea „Sfantul Ciprian, episcopul Cartaginei: Scrisori, trad. din limba latina de prof. Ion Diaconescu si prof. dr. Ovidiu Pop, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011”

„… De vreme ce Domnul spune in Evanghelia Sa: „Fiul omului a venit nu ca sa piarda sufletele oamenilor, ci sa le mantuiasca” (Luca 9, 56), pe cat tine de noi, daca se poate face acest lucru, nici un suflet nu trebuie pierdut. Caci, ce-i lipseste celui care odata a fost alcatuit in pantecele mamei, de mainile lui Dumnezeu? Desigur, noua si ochilor nostri ni se pare ca cei care s-au nascut capata implinirea in cursul lumesc al zilelor. De fapt, cele ce se fac de la Dumnezeu sunt desavarsite prin mareata lucrare a Creatorului.

In sfarsit, ca la toti, fie prunci, fie mai mari ca varsta, exista o egalitate a harului dumnezeiesc, ne-o vadeste credinta Sfintei Scripturi, cand Elisei s-a intins deasupra pruncului, fiul vaduvei, care zacea mort, implorand astfel pe Dumnezeu, incat capul i se lipea de cap si fata de fata si mainile lui elisei, intins deasupra, se potriveau cu fiecare mana a copilasului, iar picioarele cu picioarele.

Daca se judeca acest lucru dupa felul cum ne-am nascut si dupa masura trupului, un prunc nu ar putea fi egal unui adult si unuia inaintat in varsta, nici membrele marunte nu s-ar putea lipi, nici atinge de unele mai mari. Dar acolo se arata egalitatea, in Dumnezeu si in Duh, anume ca toti oamenii sunt asemenea si egali, de vreme ce au fost facuti odata de Dumnezeu, si ca , dupa varsta noastra, am putea avea o deosebire in marimea trupurilor in lumea aceasta, insa nu la Dumnezeu: numai daca harul insusi, care se da  si celor botezati dupa varsta celor care-l primesc, se imparte osebit, fie mai mic, fie mai mare; dar Sfantul Duh este oferit tuturor, nu dupa masura, ci dupa dragostea si bunatatea Parintelui. Caci Dumnezeu, dupa cum nu priveste  persoana, tot astfel nici varsta, deoarece Se ofera tuturor, cu egalitate bine cantarita, ca un tata, pentru dobandirea harului ceresc…

De altfel, daca ceva i-ar putea impiedica pe oameni de la dobandirea harului, mai degraba i-ar putea impiedica pe adulti si pe cei inaintati si mai in varsta pacatele grele. Insa, mai mult, daca chiar celor mai impovarati pacatosi si celor care inainte pacatuiau mult impotriva lui Dumnezeu, in masura in care mai apoi au devenit credinciosi, le este data iertarea pacatelor si nimeni nu este oprit de la Botez si de la har,  cu atat mai mult nu trebuie oprit pruncul care, abia nascut, n-a pacatuit cu nimic, decat ca, nascut fiind trupeste dupa Adam, a atras asupra sa atingerea mortii din vechime, de la intaia nastere, dar care, prin chiar acest fapt, ajunge mai usor la primirea iertarii pacatelor, pentru ca lui ii sunt iertate nu propriile pacate, ci ale altora…

Si de accea, frate preaiubit, in acest sinod s-a luat hotararea ca nimeni nu trebuie oprit prin noi de la Botez si de la  harul lui Dumnezeu, Care cu toti este milostiv, iubitor si indurator.

Deoarece acest lucru trebuie observat si pastrat fata de toti, socotim apoi ca trebuie pazit mai ales cu privire la prunci si la nou – nascuti, care, prin chiar acest fapt merita mai mult ajutorul nostru si harul lui Dumnezeu,pentru ca indata in prima clipa a nasterii lor, tipand si plangand, nu fac nimic altceva dacat sa se roage fierbinte.

iti dorim, preaiubite frate, sa fi mereu bine sanatos. ” (p. 294 – 298)

http://www.libris.ro/carte-ortodoxa/scrisori–sfantul-ciprian-episcopul-cartaginei-SOP973-136-249-6–c7941–p370267.html?utm_source=shopmania&utm_medium=cpc&utm_campaign=direct_link

http://www.scribd.com/doc/48447545/Sfantul-Ciprian-Cateheze-baptismale-Ghe-Badea

http://misiuneinafrica.wordpress.com/2011/11/01/teologia-eclesiologica-si-sacramantala-africana-din-primele-secole-botezul-si-biserica-in-invataturile-sfantului-ciprian-al-cartaginei/

Ianuarie 13, 2012 at 7:28 am 1 comentariu

EPISTOLA CATRE ORTODOCSII CE CRED IN REINTRUPARE

 

           Se “plimba” lejer printre noi o invatatura veche, dar cu haina noua, adica o erezie de la inceputul Bisericii, reaprinsa de oameni care cauta sa-L inteleaga pe Dumnezeu doar cu mintea si in mod cat mai complet!

            In Postul Craciunului am avut ocazia sa observ cum unele persoane cred in Dumnezeu, potrivit invataturii ortodoxe, dar o completeaza cu idei din evangheliile apocrife si din seducatoarea religie sincretica, inclusive neodaca, cea mai grava fiind aceea a reincarnarii sau reintruparii, sustinuta cu multa convingere.

            Respectivii credinciosi au fost deviati pe o pista gresita de scrierile unora, intre care se remarca doamna Gerogeta Florea, care a scris pana acum vreo 23 de carti dictate de “Ingerul de Credinta, Lumina si Coroana”.

            Acest “inger” i-a spus ca biserica a ascuns o parte din adevar, adica jumatate din Noul Testament (respective scrierile pe care noi le numim “apocrife” sau presarate cu erezii) si ca oamenii trebuie sa se “reintrupeze” pentru a scapa de pacate, pentru a se curati de toate.

            Mai face o serie de legaturi cu diverse centre de putere cosmica, cum ar fi si cel de sub Bucegi si multe alte conexiuni, in scopul de a ne determina sa credem ca suntem o natie speciala si ca de noi depinde mantuirea lumii, ca trebuie sa ne pocaim pacatele si sa ridicam nustiucate Cruci prin toata tara.

            Revistele editate de aceasta doamna sunt pline de idei astrologice si de horoascoape, dar m-a surprins sa gasesc si glume “nesarate” sau mai bines pus neortodoxe (ex: O sotie e intrebata daca sotul a gasit vreodata in dulap vreun dusman?! La care ea raspunde ca: Nu, erau doar prieteni!) Pai, asta nu e gluma ortodoxa, ci sexuala sau desfranata!

            Dar sa revenim la ideea de baza si sa explicam anumite aspecte:

  1. Scrierile interzise la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325 sunt diverse Vieti ale Domnului Iisus Hristos si epistole care nu apartin apostolilor si au fost scrise de primii eretici, dupa viziunea lor, si puse pe seama, pe numele unora dintre Sfintii Apostoli ca sa aiba trecere la oameni; ca daca le-ar fi lasat pe numele lor nu le lua in considerare nimeni, ca nu-i stia nimeni sau ii stia deja drept eretici. Asa au reusit sa faca anumiti adepti , dupa cum constatam ca mai fac si astazi.
  2. Cel mai mare pericol al acestei invataturi este acela ca face inutila nasterea Domnului nostru Iisus Hristos. Pai ce mai face Hristos, daca ne curatim automat, ca la masina de spalat, prin reincarnari sau reintrupari, cum le place sa spuna unora!? Si daca e asa, de ce nu se intrupeaza si Hristos pentru fiecare generatie in parte?! De ce jerta Lui e valabila pentru toti, dar viata noastra e imposibil de indreptat in anii ei?! Talharul de pe cruce, care a fost talhar pana la arest, cum a fost primit de Hristos in rai, fara reintrupare?!
  3. Apoi, daca Domnul Hristos ar fi propovaduit asemenea idei, oare noi am fi putut se le ascundem atata vreme? Si toti sfintii de pana acum ar fi de fapt rezultatul a catorva generatii de reintrupati si, deci, Sfantul Nicolae  ar fi Sfantul Nicolae pentru ca s-a reintrupat de mai multe ori, nu pentru ca a fost un om bun intr-o singura viata, ci ca s-a curatit prin succesive reveniri in trup. (Sa nu uitam ce le spune Gamaliel fariseilor despre ucenicii Domnului: “34. Si ridicandu-se in sinedriu un fariseu, anume Gamaliel, invatator de Lege, cinstit de tot poporul, a poruncit sa-i scoata pe oameni afara putin,
    35. Si a zis catre ei: Barbati israeliti, luati aminte la voi, ce aveti sa faceti cu acesti oameni… 38. Feriti-va de oamenii acestia si lasati-i, caci daca aceasta hotarare sau lucrul acesta este de la oameni, se va nimici;
    39. Iar daca este de la Dumnezeu, nu veti putea sa-i nimiciti, ca nu cumva sa va aflati si luptatori impotriva lui Dumnezeu.”  Faptele Apostolilor cap. 5, vers. 34 – 40)
  4. Si atunci, de ce S-a mai botezat Domnul, dandu-ne dovada supremei smerenii, de ce ne-a spus ca trebuie sa ne nastem din apa si din Duh ca sa intram in Imparatia cerurilor? (evang. dupa Sf. Ioan, cap. 3, vers. 5) De ce nu ne-a spus ca trebuie sa ne reintrupam si cu asta basta?! Pai daca ne botezam in viata aceasta, ce nevoie mai e de un nou botez in alta viata, peste nustiucate cicluri de ani?! Si asta pentru ca o zice “un inger”, nu Domnul!
  5. Alta idee urata de tot este ca Dumnezeu Tatal ar avea 33 de fii, respective prime creature adoptate de Dumnezeu, dintre care Lucifer primul si Hristos si Duhul Sfant printre ei, ca de aceea a stat Domnul 33 de ani pe pamant, adica atatia ani, cati fii are Dumnezeu, unii care nu-L mai asculta si altii ascultatori! Pai ce Dumnezeu ar fi acesta, ce Perfectiune am vedea la El?! Sfanta Treime e distrusa prin aceasta invatatura, fara sa tina acesti oameni seama de cuvintele Domnului Hristos: “Eu si Tatal Una suntem.” Evang. dupa Sf. Ap. Ioan, cap. 10, vers. 30 Adica e Dumnezeu, nu o creatura mult stimata de Dumnezeu!
  6. In legatura cu horoscoapele trebuie sa precizam pe scurt ca exista o legatura intre noi, oamenii si toate elementele create de Dumnezeu pentru ca trupul nostrum este alcatuit din aceeasi materie ca si ele. Dar de aici si pana la a crede ca miscarea lor pe sfarsitele intinderi (caci numai Dumnezeu e infinit) ar determina viata noastra e o chestiune de mult mamaligi mancate! Ele pot cel mult influenta starea noastra de spirit, dar libertatea ne apartine, ca doar nu e marte vinovata ca eu omor sau e de laudat ca ma insor!
  7. ”Si nu in ultimul rand ar mai fi avertismentul Sfantului Apostol Pavel, care da in cap luminare tuturor celor cuprinsi de asemenea amagiri: ““Dar chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar vesti altă Evanghelie decât aceea pe care v-am vestit-o – să fie anatema!” (Biblia, Noul Testament, Epistola catre Galateni, cap. 1, vers. 8)
  8. Trebuie sa stie acesti credinciosi ca se afla intr-o mare inselare, dorita de cel viclean. El asta urmareste: sa amentece raul cu binele si sa ne dea impresia ca suntem pe calea cea buna, cand noi suntem de mult pe aratura! Nu va lasati sedusi de idei interesante, ca Dumnezeu ne-a descoperit doar ce avem nevoie pentru mantuire, nu tot ce stie El si oricine schimba “o iota sau o cirta”, adica cel mai mic semn de punctuatie, este socotit vrajmas al Domnului, pentru ca deviaza intelesul cuvintelor Cuvantului Vietii.
  9. Pai nu ne spuneau ei mai multe, Sfintii din intreaga lume de pana, trebuia sa asteptam pe o doamna oarecare sa ne lumineze?! Sa stie acesti oameni ca asa au fost inselati si toti ereticii de peste vremuri si ca nu sunt crestini ortodoxi, ci rataciti crestini ortodoxi, care se impartasesc cu nevrednicie si cu mare osanda cu Trupul si Sangele Domnului, pentru ca ascund aceste idei la marea Taina a Spovedaniei! (Eu am dat de ele mai mult pentru ca s-au dat de gol niste credinciosi si am tot staruit sa aflu amanunte!)

 

Atasez in continuare si o seama de extrase de la Sinodul I Ecumenic si despre erezii similare!

Sinodul Întâi Ecumenic de la Niceea (325)

 Despre dumnezeirea lui Hristos / Împotriva arienilor  / Crezul mărturisit de către cei 318 Părinţi:

“Credem într-Unul Dumnezeu, Tatăl Atotputernic,Făcătorul tuturor celor văzute şi celor nevăzute.Şi într-Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, născut din Tatăl, Unul Născut, adică din [fiinţa] Tatălui, Dumnezeu din Dumnezeu,lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeuadevărat, născut, iar nu făcut, Cel de-ofiinţă cu Tatăl, prinCare toate s-au f ăcut, atât cele din cer cât şi cele de pe pământ;Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire S-a pogorâtşi S-a întrupat şi S-a f ăcut om, a pătimit şi a înviat atreia zi, S-a înălţat la ceruri şi va veni săjudece viii şi mor ţii; şi în Duhul Sfânt.Iar pe aceia care spun căa fost o vreme când [Fiul lui Dumnezeu] nu era şi că înainte de a Se fi născut nu era,şi că S-a f ăcut din cele ce nu erau, sau dintr-un alt ipostas sau substanţă, sau pe aceia care spun că Fiul lui Dumnezeu este schimbător sau stricăcios, pe [toţi] aceştia Biserica apostolească şi sobornicească îi dă anatemei. “

 

Sinodul al doilea Ecumenic de la Constantinopol(381)

 Despre Duhul Sfânt / Împotriva pnevmatomahilor (necinstitorii Duhului Sfant ca Dumnezeu) / Crezul mărturisit de către cei 150 de Părinţi

Credem într-Unul Dumnezeu, Tatăl Atotputernic, Făcătorul tuturor celor văzute şi celor nevăzute. Şi Într-UnulDomn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, născut din Tatăl, Unul Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii,lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu f ăcut, Cel deofiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut, Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Măria şi S-a făcut om; şi S-ar răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat,şi a pătimitşi S-a îngropat,şi a înviat a treia zi, după Scripturi,şi S-a înălţat la ceruri,şi şade de-a dreapta Tatălui, şi iarăşi va să vină, să judece vii şi morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfârşit. Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci. Şi întru una sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică. Mărturisim un [singur] botez spre iertarea păcatelor. Aşteptăm învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să vină. Amin.

Hotararile Sfintelor Sinoade Ecumenice, Ed. Sfantul Nectarie, Bucuresti, 2003

http://www.scribd.com/doc/32637/Hotararile-Sfintelor-Sinoade-ecumenice

 

Canonul 19: “În privinţa ereticilor pavlichieni care au alergat (s-au întors) maipe urmă la soborniceasca Biserică, se aşază rânduiala ca ei să fie neapărat botezaţi din nou. Iar dacă unii în timpul trecut s-aunumărat în cler (au făcut parte din cler) şi dacă se arată neîntinaţi şi neprihăniţi, după ce vor fi botezaţi din nou să se hirotonească de către episcopul Bisericii soborniceşti. Dacă însăcercetarea i-ar găsi pe ei nepotriviţi (nevrednici), se cuvine a-i caterisi pe ei. Aşijderea şi în privinţa diaconiţelor şi peste tot în privinţa celor număraţi (socotiţi) în cler, să se observe aceeaşi rânduială (procedură). Am pomenit însă şi pe diaconiţelenumărate (socotite) în cin (în cler, în schemă) cu toate că nu au nici o hirotesie, aşa că acestea să fie socotite neapărat între laici” http://www.scribd.com/doc/30063953/Canoanele-Sinodului-I-Ecumenic

 

”Teodoret al Cyrului în a sa Istorie bisericească arată că Alexandru al Alexandriei, atunci când s-au adunat episcopii voind să înlăture expresiile nelegiuite, născocite de arieni (Fiul este o creatură, o făptură; că a fost un timp când nu a existat şi că e schimbător din fire), au arătat şi expresiile din Sfânta Scriptură în care se spune că Fiul, Unul-Născut, este din fire din Dumnezeu, „Cuvânt, Putere, înţelepciune, unică a Tatălui, Dumnezeu adevărat” (Ioan 17, 3; I Corinteni 1, 24), cum a zis Ioan Evanghelistul şi cum a scris Pavel Apostolul: „Strălucire a slavei şi chip al ipostazei Tatălui” (Evrei 1,3). Partizanii arianismului, citau şi ei din Păstorul lui Herma: „înainte de orice să crezi că Dum­nezeu este Unul, Care a creat şi a rânduit toate şi Care a făcut ca toate să existe din ceea ce nu este (din nimic)”. Părinţii au răspuns şi au explicat mai clar ce însem­nează expresia din Dumnezeu. Ei au scris că Fiul este din fiinţa (substanţa) lui Dumnezeu. Şi pentru că făpturile nu sunt prin ele însele fără cauză, ci au un început (cauză) al existenţei lor, se spune că vin de la Dumnezeu, însă numai Fiul, în mod deosebit, este din fiinţa (substanţa) Tatălui. Acest lucru este propriu Cuvântului, Unuia-Născut şi Fiu adevărat al Tatălui. Din acest motiv s-a scris din fiinţa Tatălui.” (Preasfintitul Lucian Mic, Hotararile dogmatice ale sinodului I Ecumenic, in Foaia Diecezană, serie nouă, an XVI, nr. 3 (181), martie, 2010, Caransebeş, pp. 1-3 / http://www.agoracrestina.ro/biblioteca/lucian-mic-hotararile-dogmatice-ale-sinodului-i-ecumenic.html)

 

„Un singur lucru ne desparte de Romani”, i-ar fi marturisit paulicienii lui Petru din Sicilia: „Noi spunem ca exista un Dumnezeu care este tatal ceresc si care nu are putere în lumea asta, ci în cea de apoi, si înca un alt Dumnezeu, creatorul lumii, care are putere asupra lumii de-acum; în timp ce Romanii – continua ei – recunosc existenta unuia si aceluiasi Dumnezeu, care este totodata tatal ceresc si creatorul întregului univers.” Paulicienii, mai spune Petru, „se numesc pe ei însisi crestini, iar pe noi ne numesc Romani”. (Petru din Sicilia, Istoria folositoare, contrazicerea si rasturnarea gaunoasei si desartei erezii a maniheenilor numiti si paulicieni, compusa în 870-871). http://www.scritube.com/istorie/O-ramur-popular-a-marcionismul21511283.php

Ianuarie 5, 2012 at 11:08 am 5 comentarii

Citirea molitvelor Sf. Vasile cel Mare

Este obiceiul in anumite zone ale tarii, inclusiv la noi in Muscel, de a se solicita citirea acestor molitve la case, in preajma anului nou.

Este bine sau nu?! Pai, desi ne exprimam despre o rugaciune, nu e normal sa se citeasca oricand, oricum si de catre oricine!

Cum asa? Cand ai o raceala, nu iei medicamente pentru cancer!

Aceste molitve sunt rugaciuni speciale, care se citesc in situatii speciale. Care anume? Posedari de cel rau sau case tulburate grav.

Deasemenea ele se citesc cu atentie la viata duhovniceasca personala a familiei preotului si a familiei persoanei pentru care se citesc, cu spovedanie si post mai aspru. Nu printre carnati si tuica, intre un film si vizite de barfa!

„Iesi tu, diavole de aici, ca bun ii vinul ghiurghiuliu!” Fiecare e liber sa le solicite si sa le faca, dar nu e bine sa se abuzeze de acestea fara rost. Sfantul Vasile cel Mare le-a compus in situatii grave, cand se ruga pentru demonizati, nu le rostea oricand si la orice casa, ca pe o urare sau ca pe o sfestenie, o binecuvantare a casei!

Iar daca unii afirma ca e normal a se citi in preajma zilei Sfantului Vasile, inseamna ca e si mai bine sa citim si canonul praznicului Taierii imprejur a Domnului, de pe 1 ianuarie, nu?

De ce in postul adormirii Maicii Domnului nu se citeste la casele oamenilor Prohodul Maicii Domnului? Sau vreun paraclis ori acatist?

De ce nu citim canonul Sfantului Andrei Criteanul in Postul Mare tot pe la case? Sau acatistul hramului fiecarei biserici in parohia respectiva macar?!

Pentru ca e vorba in ele doar de pocainta pe care ar trebui s-o avem fata de pacatele noastre „proprii si personale”, pe cand aceste molitve sunt despre farmece, vraji si alte chestii rele, dar si seducatoare, impresionante, sustinatoare de ganduri de tot felul pe care ni le facem despre unii si altii, ca lumea „nu ne iubeste”!

De asta se doresc molitvele Sfantului Vasile atat de mult! Din moda si superstitie! Cazurile adevarate sunt doar 5-10 %. De ce totusi unii preoti le savarsesc fara nici o opreliste? Habar nu am! E bine insa ca dvs. sa nu le solicitati si sa nu acceptati sa vi se citeasca, decat in caz de indracire sau bantuieli tulburatoare rau, nu asa mici scartaituri de mobila!

Pentru intretinere spirituala exista alte dezlegari, la scara redusa, care se pot citi in orice moment si oricui.

P.S. Vezi si hotararea Sfantului Sinod http://www.patriarhia.ro/_upload/documente/13252612672269643154.pdf

Decembrie 29, 2011 at 9:45 pm Lasă un comentariu

Cruce Sfanta parasita…

Azi, un cunoscut mi-a spus ca nu-si mai face semnul Cruci, influentat fiind de o adunare cu care cocheteaza.

Si m-am gandit mai mult la puterea Sfintei Cruci:

Pai, daca ar fi doar un semn de tortura, de ce l-a mai ales Dumnezeu?

De ce n-a ales un duel „civilizat” cu sabii sau sulite, cu lovituri cu piatra sau cu un aruncat de pe Templu?

Fiind Dumnezeu, adica atotputernic, avea orice varianta dorita la dispozitie!

Dar a ales Crucea si pentru ca e materia cea mai putin prelucrata, adica naturala, fata de lama unui tais, cat pentru simbolul ei minunat potrivit caruia jertfa lui Hristos  acopera toate cele 4 colturi ale lumii, adica e universala, e deschisa oricui doreste sa creada cu adevarat in Dumnezeu! Plus faptul ca, asa cum ne descrie extraordinar sf. profet Isaia in cap. 53, Mantuitorul a dorit sa preia toate pacatele lumii, pana la cele mai inumane, care in vremea sa erau pedepsite prin crucificare.

Deci cum sa fugim noi de semnul Sfintei Cruci, cand Fiul lui Dumnezeu l-a dorit si prin el ne-am mantuit? Cum sa nu ne inchinam, adica sa urmam si in trup, nu numai in suflet, pe Hristos!? Cum sa dispretuim modalitatea prin care Dumnezeu a ales a ne salva din pacat in mod obiectiv? Cum poate sa fie Sfanta Cruce un nimic, ba chiar o blasfemie, cum o considera unii?! Cum sa nu ne pecetluim si fizic, ca doar suntem si materie, cu semnul Fiului Omului, cu semnul lui Iona, adica cu moartea Domnului Iisus Hristos survenita prin Cruce!?

 Crucea e semnul biruintei, nu al disperarii, nu al sfarsitului, ci al salvarii!

Octombrie 21, 2011 at 8:25 pm 1 comentariu

Cine este preotul?

Pe cât de clar este că toţi preoţii avem acelaşi har prin hirotonie, pe atâta este de evident şi că suntem diferiţi prin darurile cele infinit de multe şi binecuvântate dăruite de Dumnezeu fiecăruia.

Ar fi imposibil să spun eu cine este preotul, după ce sfinţii l-au descris foarte bine, şi avem aceste consemnări în aşa numitele tratate despre preoţie.

Ceea ce vreau doar să accentuez este simţirea mea că preotul nu este altceva mai întâi decât organizator de atmosferă duhovnicească.

Mi s-a întâmplat de câteva ori să aud remarca „Vai, părinte, dar ce slujbe faceţi!!”. În realitate eu nu am inventat nimic, doar că mă străduiesc să nu le ciuntesc şi să am răbdare în desfăşurarea lor.

Roada imediată a acestei slujiri este că mai multe persoane au venit la slovedit spunându+mi între aletele că probabil nu s-ar fi spovedit niciodată, dacă nu le plăcea aşa de mult slujba unde am slujit eu.

Bineînţeles că nu trebuie să mă mândresc cu nimic, că nimic bun nu am, şi ce am e darul lui Dumnezeu, dar e îmbucurător să şti că şi datorită unei slujiri atente ai câştigat pentru împărăţia lui Dumnezeu, cel puţin pe moment, un suflet.

Este prin urmare rolul nostru să slujim fără grabă şi din tot sufletul, pentru Dumnezeu, dar şi pentru ca ceilalţi să intre într-o atmosferă rugătoare propice deschiderii sufletului spre a primi harul lui Dumnezeu.

August 19, 2010 at 12:33 pm 4 comentarii

Înmormântarea Părintelui Teofil Bădoiu

Un om al lui Dumnezeu blând prin purtare şi hotărât prin  exprimare! Certa fără să supere, dar şi fără să cruţe.  Mi-a plăcut mereu chipul său blajin, deşi nu pot zice că îl cunoşteam îndeaproape, căci mergeam relativ rar la Slănic. Dar prin cele câteva cuvinte de la sfârşitul fiecărei Liturghii impulsiona pe toţi cu mult dar de la Dumnezeu. Ţinea mult la rânduială în toate şi era foarte ospitalier. Şi aşa i-a format şi pe „oataşii” săi, dintre care mulţi sunt acum stareţi şi slujitori în alte mănăstiri. Am avut bucuria să luăm binecuvântare de la Sfinţia sa cu 3 zile înainte de a muri şi l-am găsit liniştit, bolnăvior, dar liniştit. Iată câteva imagini surprinde şi de noi din ziua Sfântului Ilie, când a avut loc înmormântarea sa.

Uitaţi şi jurnalul Trinitas din ziua respectivă:

http://www.ziarullumina.ro/lumina/video.php?wid=0&actual=1&editia=1345&video=128&editia=1345&title=

Preacuvioase Părinte Teofil, roagă-te lui Dumnezeu şi pentru noi!

August 19, 2010 at 12:04 pm Lasă un comentariu

Articole mai vechi


Octombrie 2017
L M M M V S D
« Mar    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Rev. „Familia ortodoxa”

Categorii

Ciprian Mihail si Georgiana Diana

Daisypath Anniversary Years PicDaisypath Anniversary Years Ticker

Serafim Stefan

Lilypie - Personal pictureLilypie Second Birthday tickers

Veronica Antonia

<Lilypie - Personal pictureLilypie First Birthday tickers

Ilinca – Paulina

Lilypie - Personal pictureLilypie First Birthday tickers

Calendarul Ortodox